Informații utile pentru cetățeni din partea Serviciul Public Comunitar Local Evidenţa Persoanelor Sighişoara

                                              ANUNȚ - STAREA CIVILĂ                                           

  
1) ÎNREGISTRAREA NAŞTERII
 Înregistrarea naşterii se face de structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul. Au obligația de a face declarația de naștere oricare dintre părinți, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligația declarării revine medicului, persoanelor care au fost de față la naștere, personalului desemnat din unitatea sanitară în care a avut loc nașterea sau oricărei persoane care a luat cunoștință despre nașterea copilului.
Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:
-          15 zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață;
-          3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort;â
-          24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile;
-          30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare.
În termenele menționate se cuprinde atât ziua nașterii, respectiv a găsirii, cât și ziua când se face declarația.
Când declarația nașterii a fost făcută după expirarea termenelor susmenționate, dar înăuntrul unui an de la data nașterii, înregistrarea actului se face cu aprobarea primarului, respectiv a șefului misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României, dată pe declarația scrisă. În cuprinsul declarației se menționează motivul întârzierii.
Dacă declarația a fost făcută după trecerea unui an de la data nașterii, actul de naștere se întocmește în baza hotărârii judecătorești, definitive și irevocabile, privind încuviințarea înregistrării tardive, care trebuie să conțină toate datele necesare înregistrării.
Înregistrarea nașterii se face în baza următoarelor documente:
-          certificatul medical constatator al nașterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ștampila unității sanitare, semnătura și parafa medicului;
-          actul de identitate al mamei și/sau al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă;
-          certificatul de căsătorie al părinților copilului, în original și în fotocopie, dacă sunt căsătoriți, iar dacă aceștia poartă nume de familie diferit, declarația scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul;
-          declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea sau la notarul public, din care să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul, la care se anexează consimțământul mamei; în cazul tatălui minor acesta este asistat de reprezentantul legal;â
-          declarația părintelui care declară nașterea, cu privire la domiciliul copilului, în situația în care părinții au domicilii diferite.
 
În situația în care unul dintre părinți sau ambii sunt cetățeni străini, mai sunt necesare și următoarele documente:
-          pașaportul părintelui cetățean străin/părinților cetățeni străini, respectiv actul de identitate pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original și în fotocopie, și traducerea legalizată a filei care conține datele de identificare;
-          certificatul de căsătorie al părinților copilului și traducerea legalizată a acestuia, dacă părinții sunt căsătoriți; originalul certificatului și traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate, după caz.
 
În situația în care ambii părinți au vârsta sub 14 ani mai sunt necesare și următoarele documente:
-          certificatul de naștere al mamei și actul de identitate al declarantului, dacă declararea nașterii nu este făcută de mamă;
-          actul de identitate al reprezentantului legal al unuia dintre părinții copilului.
În cazul în care căsătoria părinților a fost încheiată în străinătate și nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea/înscrierea în regim de urgență a certificatelor de stare civilă emise de autoritățile străine în registrele de stare civilă române; nașterea copilului se înregistrează după transcrierea/înscrierea căsătoriei părinților.
 
 ÎNREGISTRAREA CĂSĂTORIEI
1. Căsătoria între doi cetăţeni români
Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre ei.
În cazul în care unul dintre viitorii soţi nu se află în localitatea unde urmează a se încheia căsătorie, el poate face declaraţia de căsătorie la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, care o va transmite, în termen de 48 de ore, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria localităţii unde urmează a se încheia căsătoria.
Căsătoria poate fi încheiată la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la o altă primărie decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau își au reședința viitorii soți, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria.
 
Odată cu declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor prezenta următoarele documente:
      documentul cu care se face dovada identității, în original și în copie;
     certificatul de naştere, în original şi în copie;
     certificatul medical privind starea sănătăţii, valabil 14 zile de la data emiterii şi care trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu căsători (certificat prenupţial);
   acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare dacă este cazul (certificatul de deces al fostului soţ, certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei, sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă);
  în situația în care viitorii soți stabilesc un alt regim matrimonial decât cel al comunității legale, aceștia vor prezenta convenția matrimonială autentificată de către notarul public.
 
Dovada identității pentru cetățenii români se poate face cu buletinul de identitate, cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, care trebuie să fie valabile atât la data depunerii declarației de căsătorie, cât și la data oficierii căsătoriei.
 
În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate (C.R.D.S.), aceştia se vor legitima cu paşaportul aflat în termen de valabilitate, iar unul dintre viitorii soţi va prezenta şi cartea de identitate provizorie prin care să facă dovada formei de şedere legală pe raza S.P.C.L.E.P. / primăriei unde urmează să fie încheiată căsătoria.
 
Termenul legal de încheiere a căsătoriei este de 10 zile de la data când a fost înregistrată declaraţia de căsătorie. În acest termen se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.
 
În aceeaşi zi cu primirea declaraţiei de căsătorie, ofiţerul de stare civilă dispune publicarea acesteia, prin afişarea în extras, într-un loc special amenajat, la sediul primăriei unde urmează să se încheie căsătoria, precum şi pe pagina de internet a acesteia.
 
Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există o piedică legală ori dacă alte cerinţe ale legii nu sunt îndeplinite. Opunerea la căsătorie se va face numai în scris, cu arătarea dovezilor pe care ea se întemeiază.
 
Căsătoria nu poate fi dovedită decât prin certificatul de căsătorie, eliberat pe baza actului întocmit în registrul actelor de stare civilă.
  2. Căsătoria între un cetăţean român şi un cetăţean străin (căsătorie mixtă)
 2.1. Legitimarea cetăţenilor străini la încheierea căsătoriei
              Cetăţenii străini care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada identităţii şi a dreptului de şedere, astfel:
             a) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European cu documentul de identitate sau paşaportul emise de statul ai căror cetăţeni sunt;
             b) Străinii din statele terţe: cu paşaportul emis de statul ai căror cetățeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României;
             c) Apatrizii cu pașaport emis în baza Convenției privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoțit de permisul de ședere temporară sau permanentă;
           d) Cetățenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecție în România cu document de călătorie emis în baza Convenției de la Geneva din 1951 sau cu documentul de călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară-protecție umanitară condiționată;
           e) Cetățenii  străini  solicitanți de azil în România cu paşaportul emis de statul ai căror cetățeni sunt, însoțit de documentul temporar de identitate.
 
*Documentele de identitate şi viza de intrare pe teritoriul României trebuie să fie valabile  atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.
 
             I. Cetăţenii străini, la depunerea dosarului de căsătorie trebuie să prezinte, pe lîngă documentele enumerate mai sus, şi documentul eliberat sau autentificat de misiunea diplomatică a statului de cetăţenie acreditată în România, din care să rezulte că cetăţeanul străin îndeplineşte condiţiile de fond prevăzute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru a încheia căsătoria în România.
            Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă şi de dreptul familiei vor  prezenta documente eliberate de autorităţile competente din ţările respective, datate recent – maxim 3 luni de la emitere, ori care au prevăzut în conținut termenul de valabilitate. Aceste state sunt următoarele: Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Muntenegru, Republica Macedonia, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară, Ucraina.
 
            Documentele eliberate de aceste state sunt SCUTITE DE APOSTILARE (exceptând Belgia) şi SUPRALEGALIZARE.
 
            II. Cetăţenii ale căror state nu au misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră acreditat în România vor da declaraţii pe proprie răspundere, autentificate de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei.
             III. Cetățenii străini vor prezenta și declarații notariale din care să rezulte că îndeplinesc condițiile necesare încheierii căsătoriei în România.
             IV. Reglementări speciale la încheierea căsătoriei dintre un cetăţean român şi un cetăţean străin aparţinând unuia din următoarele state: Israel, Norvegia, Elveţia, Arabia Saudită, Kuwait, Germania, Ucraina, Republica Moldova, Olanda, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Cuba, India, Ungaria, Georgia, Republica Chile, Spania.
 a)      Cetăţenii israelieni, pentru încheierea căsătoriei în România, vor face dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională, cu următoarele documente:
-          extras de înregistrare civilă sau extras din evidenţele populaţiei, eliberat de Ministerul de Interne, în original, copie şi traducere legalizată a acestuia;
-          în cazul în care persoana este divorţată sau văduvă se solicită, după caz, hotărârea de divorţ sau certificatul de deces, în original, copie şi traducere legalizată a documentului;
-          documentele prezentate vor avea ca termen de valabilitate maxim 3 luni de la data emiterii.
 Documentele emise de autorităţile israeliene trebuie să fie apostilate.
 b)      Cetăţenii norvegieni, la încheierea căsătoriei în România vor face dovada îndeplinirii condiţiilor de fond ale legii norvegiene, prin prezentarea unui document eliberat de Centrul Naţional de Înregistrare (Confirmation of Registered Information), care trebuie să fie legalizat cu Apostilă de o Prefectură din Norvegia sau de Ministerul Regal al Afacerilor Externe.
 Documentele emise de autorităţile norvegiene trebuie să fie apostilate.
 c)      Cetăţenii elveţieni vor prezenta numai un document eliberat de autorităţile din Elveţia sub forma unui certificat de capacitate matrimonială, care trebuie să aibă aplicată Apostila conform prevederilor Convenţiei de la Haga din 05.10.1961.
 Documentele emise de autorităţile elveţiene trebuie să fie apostilate.
 d)      Cetăţenii saudiţi care doresc încheierea căsătoriei în România se vor adresa forurilor de resort din Regat pentru aprobarea căsătoriei; aprobarea se transmite Ambasadei Regatului Arabiei Saudite din România, ambasada eliberând o dovadă privind încheierea căsătoriei.
 Documentele emise de autorităţile saudite trebuie să fie supralegalizate.
 e)  Cetăţenii kuwaitieni vor face dovada îndeplinirii condiţiilor de fond ale legii lor naţionale la încheierea căsătoriei în România numai prin aprobarea scrisă eliberată de Ambasada Statului Kuwait la Bucureşti.
 Documentele emise de autorităţile kuwaitiene trebuie să fie supralegalizate.
 f)   Cetăţenii germani vor face dovada îndeplinirii condiţiilor de fond prin prezentarea certificatului de capacitate de căsătorie eliberat de către oficiul de stare civilă competent din Germania, în original, apostilat, împreună cu traducerea în limba română, legalizată de notarul public.
                 Documentele emise de autorităţile germane trebuie să fie apostilate.
 
g)      Cetăţenii ucrainieni în vederea înregistrării unei căsătorii şi a confirmării stării lor civile vor prezenta o declaraţie pe propria răspundere, legalizată de către reprezentantul diplomatic, oficiul consular al Ucrainei sau notar, prin care se confirmă că persoana în cauză nu este căsătorită.
        Documentele emise de autorităţile ucrainiene sunt scutite de apostilare.
 h)       Cetăţenii moldoveni  vor prezenta la depunerea dosarului de căsătorie Certificatul de stare civilă eliberat de organele de stare civilă ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale al R. Moldova sau de către funcţionarii consulari ai misiunii diplomatice şi consulare ai R. Moldova, în colaborare cu instituţia menţionată. Legitimarea se va face în baza paşaportului valabil şi a vizei de şedere valabilă atât la depunerea dosarului cât şi la oficierea căsătoriei.
        Documentele emise de autorităţile moldovene sunt scutite de apostilare.
  i)    Cetăţenii olandezi stabiliţi în altă ţară care doresc să se căsătorească în România şi care fac dovada şederii pe teritoriul României cu un document emis de către Oficiul Român pentru Imigrări, vor depune la dosarul de căsătorie declaraţie notarială din care să rezulte că nu mai au o altă căsătorie încheiată şi nedesfăcută.
              Documentele emise de autorităţile olandeze trebuie să fie apostilate.
 j)    Cetăţenii bosniaci la depunerea dosarului de căsătorie vor prezenta certificatul de cutumă eliberat de instituţiile autorităţilor locale din Bosnia şi Herţegovina.
          Documentele emise de autorităţile bosniace sunt scutite de apostilare.
 k)   Cetățenii cehi la depunerea dosarului de căsătorie vor prezenta certificatul de stare civilă eliberat de oficiile de stare civilă din Republica Cehă.
         Documentele emise de autorităţile cehe sunt scutite de apostilare.
 l) Cetăţenii cubanezi care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada îndeplinirii condițiilor de fond ale legii lor naționale prezentând la dosar certificatul de naștere tradus și legalizat în Cuba la Ministerul de Externe și declarația de celibat, pe proprie răspundere, dată în fața unui notar din Republica Cuba, tradusă și legalizată la Ministerul de Externe din Cuba sau emisă de Ambasada Republicii Cuba în România.
 
 Documentele emise de autorităţile cubaneze sunt scutite de apostilare.
 m) Cetățenii indieni care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor prezenta dovada eliberată de Ambasada Indiei, însoțită de un document eliberat de autoritățile locale competente, datat recent - maxim 3 luni de la emitere, sau în cuprinsul căruia se regăsește termenul de valabilitate, din care să rezulte că persoana în cauză nu este căsătorită, sau că este divorțată (și prezintă în acest sens documente în original, copie și traducere legalizată în limba română) ori văduv (și prezintă în acest sens dovada încetării căsătoriei anterioare.
 Documentele emise de autorităţile indiene trebuie să fie apostilate.
 n) Cetățenii maghiari vor prezenta la depunerea dosarului de căsătorie adeverința de stare civilă obținută prin intermediul reprezentanțelor diplomatice maghiare. 

 Documentele emise de autorităţile maghiare sunt scutite de apostilare.
 o) Cetățenii georgieni vor depune la dosarul de căsătorie declarația de celibat care poate fi eliberată atât de către Direcția Servicii Publice din cadrul Ministerului Justiției (apostilată conform prevederilor Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine), cât și de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Georgiei acreditate în străinătate.

 Documentele emise de autorităţile georgiene trebuie  apostilate.
 p) Pentru încheierea unei căsătorii în România, cetățenilor chilieni li se eliberează de către Ambasada Republicii Chile la București, în conformitate cu legislația națională, următoarele documente:
 • declarație pe proprie răspundere a cetățeanului chilian că este necăsătorit și întrunește condițiile de fond în vederea încheierii căsătoriei, autentificată de ambasadă;
• copia certificatului de căsătorie cu dovada divorțului, în cazul în care starea civilă a cetățeanului chilian este „divorțat”.
 Documentele emise de autorităţile din Republica Chile trebuie să fie supralegalizate.
 
r) Cetățenii spanioli la încheierea căsătoriei în România prezintă CERTIFICATUL DE CUTUMĂ eliberat de Ambasada Regatului Spaniei la București, în urma analizei Certificatului de Capacitate Matrimonială emis de un Birou de Stare civilă spaniol, certificând astfel că persoana de cetățenie spaniolă îndeplinește condițiile de fond cerute de legea spaniolă și poate încheia căsătoria în străinătate cu persoana de cetățenie română.

 Documentele emise de autorităţile din Spania trebuie să fie apostilate.


 ÎNREGISTRAREA DECESULUI
 
Actul de deces se întocmeşte la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria localităţii pe raza căreia s-a produs decesul ori s-a găsit cadavrul.
Declaraţia de deces se face în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei.
Odată cu declaraţia de deces, declarantul va depune şi următoarele acte:
lcertificatul medical constatator al decesului, întocmit şi semnat de medicul sau cadrul mediu sanitar care a făcut constatarea, în care trebuie consemnată cauza decesului;
lcertificatul de naștere și de căsătorie, după caz;
lactul de identitate al celui decedat;
ldocumentul de evidenţă militară, pentru persoanele supuse obligaţiunilor militare;
lcopia actului de identitate al declarantului.
În cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele de stare civilă și/sau actul de identitate al persoanei decedate, va declara în scris motivul neprezentării acestora şi datele de stare civilă ale decedatului.
Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru, fie că este sau nu identificat, declaraţia se face în termen de 48 ore, calculat din momentul decesului sau al găsirii cadavrului. În astfel de cazuri este necesară dovada eliberată de poliţie sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces.
În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenele legale, întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului, iar declarația se face în scris, arătând motivele întârzierii.
 
 

 

Page Reader
Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud