Platforma industrială a oraşului este amplasată în partea de est a municipiului, pe strada Mihai Viteazu.

La sfîrşitul anilor 80, municipiul Sighişoara era beneficiarul unui profil industrial complex în care ponderea era deţinută de ramurile textile şi confecţii textile, construcţii de maşini şi prelucrarea metalelor, sticlă şi faianţă, articole pentru menaj, produse alimentare, materiale de construcţii, exploatarea şi prelucrarea lemnului, pielărie, blănărie, încălţăminte etc.

Majoritatea unităţilor erau profilate  pe industria uşoară, mai ales textilă (65% pondere valorică din produsele sighişorene), orientare fixată de o anumită tradiţie locală (vechile bresle ale ţesătorilor şi croitorilor), precum şi de materia primă abundentă pentru produsele ceramice.

Liberalizarea preţurilor la materiile prime şi energie, lipsa fondurilor pentru retehnologizarea şi modernizarea fabricaţiei care să asigure prezenţa pe piaţă în condiţii de eficienţă şi productivitate, incapacitatea de a face faţă presiunii competitivităţii, au avut ca rezultat diminuarea drastică  a activităţii ba chiar dispariţia unor unităţi reprezentative pentru industria sighişoreană. Cea mai afectată a fost industria textilă. Importul de ţesături de pe pieţele asiatice la preţuri autohtone, calitatea slabă a lânii româneşti, lipsa utilajelor performante mai ales la partea de finisare, au fost obstacole de netrecut. Ţesătoriile de bumbac, mătase şi întreprinderea de stofe şi-au încetat activitatea.

În prezent principalele activităţi economice sunt în industria textilă (ţesătorii şi croitorii), industria ceramică (porţelan, faianţă), construcţii, producţie alimentară, prelucrarea lemnului şi turismul. Societăţile comerciale sighişorene sunt toate cu capital privat, iar în ceea ce priveşte investitorii străini, aceşti sunt în principal germani şi italieni.

Cea mai mare pondere a economiei locale, ca număr de firme, o reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii şi, deşi firmele care au ca domeniu de activitate industria prelucrătoare reprezintă un procent de 2% ,  ele au o pondere semnificativă atât în totalul numărului de angajaţi cât şi al cifrei de afaceri.

Rata şomajului în anul 2009 a fost de 4,03%, în creştere cu 0,23% faţă de anul 2008, când aceasta era de 3,8%. În anul 2009, din totalul de 1.179 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, 588 de persoane au fost indemnizate.